Procesul de stabilizare se poate aplica cu succes în cazul pământurilor cu granulație fină, cum sunt pământurile argiloase, însă poate avea rezultate favorabile și în cazul pămanturilor nisipoase, care conțin un procent semnificativ de particule fine (minerale argiloase). Prin folosirea termenului de îmbunătățire a terenului de fundare se înțelege o creștere, cu un grad mai mic sau mai mare, a proprietăților inginerești ale acestuia, în timp ce termenul de stabilizare implică automat creșterea proprietăților geotehnice ale pământului astfel încât acesta să poată suporta sarcinile provenite de la construcțiile inginerești.
Procedeul de stabilizare produce următoarele efecte asupra terenului de fundare, cum ar fi:
- Crește rezistența la forfecare.
- Reduce permeabilitatea.
- Reduce compresibilitatea.
